Turul Sibiului, cursa pe care pandemia a ajutat-o!

• SuperLiga: Farul - Sepsi, vineri, 20:00, DGS 1

• Liga 2, play-off: Șelimbăr - Gloria Buzău, vineri, 17:00, DGS 1

Întreg sezonul profesionist era îngheţat. Dezgheţul a fost declarat la începutul lunii iulie, după anularea sau reportarea mai multor curse, între care Milano-San Remo, Turul Flandrei, Turul Italiei. Paris-Roubaix, cea mai grea sursă de o zi din lume, era ştearsă din calendar iar desfăşurarea Turului Franţei era la fel de nesigură în 2020 ca în 1940.

Primii la start

Fix la o zi după reluarea activităţii ar fi trebuit să se ţină Turul Sibiului, competiţie în care se arătaseră lumii viitori campioni ca Egan Bernal, Primoz Roglic şi învingătorul primei „clasice” din acest sezon, Davide Ballerini. Organizarea cursei în perioada stabilită, atât de aproape de zona cea mai neagră a pandemiei, s-a dovedit însă imposibilă.

A fost decalată cu trei săptămâni, dar chiar şi aşa rămânea cea mai importantă competiţie de la reluarea sezonului, de unde interesul unor „granzi” care altfel nu ar fi privit spre Sibiu. Era şi un test plin de spaime în ce priveşte implementarea şi funcţionarea măsurilor de siguranţă anti-Covid. Un tărâm necunoscut pe care s-au aventurat totuşi, dornice să încheie lunga aşteptare, două echipe de World Tour, Bora şi Israel Start-Up Nation, alături de alte formaţii pro continentale şi continentale.

Un an mai târziu, totul revine la normal şi Turul Sibiului îşi regăseşte locul tradiţional în calendar, contestat de mulţi, în aceeaşi perioadă cu Turul Franţei. Ce a fost şi ce va fi cu una dintre cele mai importante competiţii de ciclism din estul Europei încearcă să explice Cosmin Costea, preşedintele clubului care organizează întrecerea din centrul României.

În mod paradoxal, pandemia a ajutat Turul Sibiului? Anul trecut au fost două echipe de World Tour, anul acesta sint anunţate trei, ceea ce nu se întâmplase până acum.
Curat paradoxal! A fost, de fapt, o conjunctură favorabilă: decizia UCI de a relua competițiile la 1 iulie ne-a plasat în poziția onorantă de cap de listă, noi fiind planificați cu startul pe 2 iulie. Cu toate că, datorită limitărilor date de posibilitățile precare de călătorie, am decis amânarea cu trei săptămâni a competiției, am rămas prima cursă din categoria UCI 2.1 la reluarea calendarului competițional internațional.

Asumarea răspunderii de a (re)deschide sezonul, după o carantină competițională mondială nemaiîntâlnită din anii '40, ne-a recompensat cu interesul arătat de echipe din World Tour de a participa la Turul Ciclist al Sibiului - o premieră pentru țara noastră. Experiența acestora la Sibiu în 2020 a demonstrat că România este, totuși, o țară frecventabilă pentru ciclismul de înaltă performanță. Așa că da, pandemia a ajutat Turul Sibiului!

Care sunt cel mai greu lucru şi cel mai plăcut în organizarea TS?
Pe scurt, cel mai greu este să reușești identificarea mijloacelor particulare pentru argumentarea sprijinului financiar din partea fiecărui sponsor pentru o competiție care a crescut în fiecare an și care a adus o schimbare substanțială în nivelul ciclismului românesc de șosea. Cel mai plăcut lucru este mult mai simplu și se rezumă la 2 cuvinte: satisfacția reușitei!

Există momente în care obstacolele sunt atât de mari încât apare dorinţa de a renunţa?
O, da! Ca în orice alt demers, sunt inevitabile momentele de cumpănă, iar capacitatea de a trece peste aceste momente este, consider eu, cea care face diferența. Se pare că până acum am reușit.

Munţii şi oamenii care au crescut cursa

Care sunt atuurile TS faţă de alte curse din regiune şi ce ar mai fi de îmbunătăţit?
Ne considerăm norocoși pentru că avem Bâlea și Păltinișul - două cățărări emblematice nu numai pentru țara noastră. Acestea contribuie la un nivel de dificultate ridicat, apreciat de echipele mari. De asemenea, comfortul oferit echipelor prin păstrarea camerei de hotel pe întreaga durată a competiției este un argument important.

Sigur, se mai pot face multe, totul depinde însă de mijloacele financiare de care dispunem. Am început ca o competiție bazată pe mijloace locale, care s-a dezvoltat în timp spre o competiție de mare anvergură, cu toată modestia. Nivelul de susținere local, deși substanțial, lucru pentru care mulțumim tuturor finanțatorilor și sponsorilor noștri, reușește greu să susțină această dezvoltare, iar perioada actuală nu ajută prea mult. . . dar privim cu optimism spre viitor.

Cum aţi reuşit să atrageţi ciclişti care mai apoi au devenit vedete mondiale, ca Rogljic, Bernal, Sosa?
Cele de mai sus au răspuns parțial la această întrebare. Trebuie adăugată neapărat relația deosebită pe care am clădit-o de-a lungul anilor cu personalităţi importante din lumea ciclismului mondial. Primul nume la care mă gândesc este Gianni Savio, managerul echipei Androni Giocattoli, cel care i-a ridicat pe Bernal și Sosa și care și-a adus echipa la start aproape în toate edițiile.

De asemenea polonezii de la CCC Polsat au susținut prin prezența lor în multe ediții Turul Ciclist al Sibiului. Și nu au fost numai viitori campioni care au dat notorietate acestei competiții, ci și foști campioni, cum ar fi Davide Rebelin, care ne-a devenit un adevărat prieten și care ne susține cu prezența sa la start ori de câte ori îi este posibil.

„A compara Turul Franței cu Turul Sibiului înseamnă a compara mere cu pepeni”

Dat fiind că TS se desfăşoară în acelaşi timp cu Turul Franţei nu sunt deranjante comparaţiile cu cea mai mare cursă a lumii, de la valoarea plutonului până la calitatea transmisiunilor? Există voinţa şi posibilitatea de a muta cursa în altă perioadă?
Este foarte la îndemână să comparăm merele cu pepenii, dar dacă analizăm numărul de sâmburi (a se citi resurse) diferența este evidentă. Turul Franței este cea mai importantă competiție ciclistă mondială și orice comparație ne onorează, dar, așa cum am mai spus-o în alte rânduri, organizatoric vorbind, singurul lucru comun pe care îl avem cu Le Tour este că roata (bicicletei) este rotundă.

Pe de altă parte, am făcut permanent eforturi pentru a îmbunătăți existența și calitatea transmisiunilor. Ne-am consacrat și pe acest palier ca deschizători de drum în ciclismul românesc, cu prima transmisie TV în direct, cu primele rezumate cu câștigătorii de etapă invitați în platou, până la transmisia live integrală a competiției în mediul on-line de anul trecut.

Posibilitatea de a muta cursa în altă perioadă poate fi o variantă, deocamdată considerăm că mai este de lucru până la dobândirea nivelului de calitate pe care ni-l dorim la capitolul transmisie TV, iar oportunitatea unei schimbări în calendar necesită o analiză temeinică, pe mai multe paliere.

Noul ministru al tineretului şi sportului, Eduard Novak, vine din lumea ciclismului. În acelaşi timp există un diferend puternic între el şi majoritatea membrilor CA al FRC. Cum influenţează toate acestea Turului Sibiului?
Este o situație extrem de favorabilă, cu un potențial imens. Pe de o parte, datorită performanțelor importante obținute de ciclismul românesc în ultima perioadă, care califică federația la un statut privilegiat, în perspectiva Jocurilor Olimpice și nu numai. Astfel, un sprijin serios din partea MTS va avea o justificare solidă, fără nicio umbră de favorizare subiectivă a ciclismului.

Cum ar putea veni elita ciclismului mondial în România

În scurt timp va fi ales un nou preşedinte al FRC. Ce ar trebui să facă pentru ridica nivelul ciclismului românesc?
Cred că, așa cum am amintit deja, ciclismul românesc a crescut enorm în ultimii ani, fie că vorbim de performanța sportivă, ori în ceea ce privește organizarea de competiții. Este meritul sportivilor, antrenorilor, organizatorilor de competiții și nu-i pot uita pe cei care au ajutat semnificativ la această creștere: arbitrii și personalul de securitate - truditorii din umbră. Mai este mult de lucru, iar rolul cel mai important al conducerii FRC ar trebui să fie cel de orientare a eforturilor individuale pe o direcție comună.

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca TS să intre în elita mondială a competiţiilor, adică să treacă la nivelul 2.HC şi astfel să atragă automat nume mari ale acestui sport? O minune?
Dar s-au mai întâmplat minuni. Când am început, în 2011, nici nu visam să ajungem să avem la start echipe de World Tour. Din punct de vedere organizatoric nu suntem departe, din punct de vedere al resurselor mai avem de lucru. Când vom reuși asigurarea resurselor necesare pentru a susține valoarea premiilor mult mai consistente, dar și pentru indemnizațiile de participare (substanțiale) pentru mai multe echipe WT și ProContinentale, trecerea se va face natural.

Ca să închei cu o glumă: am avut la start, de-a lungul timpului, viitoare și foste glorii ale ciclismului mondial. Ne mai rămâne să atragem și glorii prezente. . . Și suntem dispuși să facem acest efort.

Etichete: turul sibiului , ciclism turul sibiului , cosmin costea

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News