EXCLUSIV Povestea veteranului Levente Szijarto și ambițiile sale: "Nu vreau să mă ascund acasă!"

• Premier League: Man. United - Arsenal, duminică, 18:30, DGS 1

• Superliga: Dinamo - UTA Arad, duminică, 21:30, DGS 1

Aruncările precise și jocul agresiv l-au adus rapid în atenția selecționerului, astfel că fundașul debuta în naționala la doar 17 ani jucând alături de Toni Alexe și Ghiță Mureșan. Au urmat apoi ani plini de succes încununați cu trofee și participări în cupele europene.

Sportivul în vârstă de 33 de ani ajuns în această vară la Steaua CSM a vorbit pentru Digi Sport despre persoanele care i-au marcat activitatea precum și despre planurile pe care și le-a făcut pentru ultimii ani ai carierei.

Reporter: Care sunt primele tale amintiri legate de baschet și ce te-a determinat să alegi acest sport și nu fotbalul așa cum majoritatea o fac în copilărie ?
Levente Szijarto: "Motivul pentru care am început baschetul a fost fratele meu. El practica, deja, acest sport, îi mergea foarte bine, devenise foarte popular în liceu. Am devenit curios, am vrut să văd cum este acest sport, pentru că nu știam nimic despre baschet, nici măcar nu știam cine este Michael Jordan, îmi plăcea doar fotbalul. Prima amintire mai interesantă a fost pe la 10 ani, am ieșit dintr-un exercițiu și o minge m-a lovit în față și cred că de acolo provine această agresivitate din teren față de minge , față de adversar".

Cât de des mergeai la meciurile lui ?
Levente Szijarto: "Îl vedeam și la școală, mergeam la meciurile lui chiar și numărul 6 pe care îl port de atâția ani, a fost tot al lui, așadar a fost un exemplu pentru mine, un model".

La 17 ani debutai în echipa națională și jucai alături de Toni Alexe...

Levente Szijarto: "Lângă regretatul Toni Alexe am avut ocazia să joc și la Arad și la Ploiești. Îi placea agresivitatea mea, era mult mai puternic decât mine, dar ne respectam reciproc. El nu era un jucător foarte iubit, foarte plăcut de toată lumea, dar toți îl respectau datorită stilului de joc, datorită felului său de a fi, atât ca om, cât și ca și sportiv. Din punctul meu de vedere, el a fost cel mai mare baschetbalist".

Cât de importantă a fost perioada de la Arad în formarea ta, ai câștigat acolo primele 2 titluri de campion...
Levente Szijarto: "Acolo m-am inițiat, am avut colegi tineri, cu Rareș Apostol, cu Burlacu, cu Atilla Vereș, a venit în final și Antonio Alexe și cu trupa asta am mers și la Ploiești".

Reporter: Cum ai caracteriza perioada Asesoft ?
Levente Szijarto: "A fost perioada maturizării mele, în care a trebuit să îmi asum rolul de ajutor și în afara terenului, la antrenamente, în joc ori de câte ori a fost nevoie de mine, pentru că aveam cei mai buni străini din țară și pentru noi, pentru români, nu prea era loc în echipă. Mi-am asumat acest rol, anii au trecut și m-am simțit foarte bine la Asesoft".

Reporter: Cum ai primit vestea desființării echipei din Ploiești ?
Levente Szijarto: "Până când au venit cei din conducere și ne-au spus în față să ne căutam echipe, am tot avut speranța că lucrurile se vor rezolva. Orice poveste frumoasă are și un sfârșit. Așa cum a început povestea Asesoftului, cu mult entuziasm, cu spectacol, așa s-a și terminat, brusc și spectaculos".

A fost cea mai frumoasă perioadă din cariera ta?
Levente Szijarto: "La Arad am avut o copilărie alături de băieții fenomenali unde eram răsfățat, țin legătura cu toți de acolo și acum. La Ploiești, în schimb, m-am simțit ca acasă, oamenii m-au primit foarte bine și petrecusem parcă mai mult timp acolo decât acasă, la Oradea".

Ce te-a convins să alegi Steaua? De ce nu Clujul sau Oradea, echipa din orașul tău natal?
Levente Szijarto: "Foarte mult a contat conducerea Stelei. Știam ce fel de persoane sunt, din discuțiile cu ei mi-am dat seama ce echipă vor să facă. Este o echipă pe placul meu, este o echipă care mă caracterizează, am format o familie, din jucători care au o valoare și umană și baschetbalistică".

Reporter: Cum se descrie Levente Szijarto la 33 de ani?
Levente Szijarto: "Este foarte simplu. Încep să mă simt ca la 20 de ani, dar cu mintea de acum, de la 33 de ani. Mă simt precum vinul, cu cât trece mai mult timp, cu atât este mai bun. Este foarte greu să anticipez când mă voi retrage. Eu mă mențin în cele mai bune condiții, așa că dacă Dumnezeu mă ține pe linia asta încă mulți ani, voi face deranj pe teren pentru echipele adverse".

Cum a fost întânirea cu Cătălin Burlacu din postura de adversar ?
Levente Szijarto: "Este o despărțire tristă, lângă el am crescut, a fost alături de mine în momentele de maturizare și încă sunt sub aripa lui. Avem o prietenie deosebită, ne iubim ca frații și astfel a fost greu să îl văd în altă echipă și mi-a fost greu să joc împotriva lui, pentru că îi cunosc jocul și știu că este un jucător foarte valoros".

Reporter: Te gândești la un ultim sezon jucat acasă la Oradea?
Levente Szijarto: "Nu depinde asta de mine. Nu m-am gândit să mă retrag la Oradea. Nu aș vrea să fie locul în care merg și renunț la carieră. Eu vreau să trag cât mai mult și să fiu în formă chiar și în ultimul meu sezon, nu să fiu o dezarmare și să merg acasă, să mă ascund acolo. Vreau să fiu în top mereu!"

Levente Szijarto a câștigat până acum 12 titluri naționale, 2 cu West Petrom Ard și 10 cu Asesoft. În prezent joacă la Steaua CSM și vrea să obține un nou trofeu cu roș-albaștrii.

Etichete: steaua baschet , szijarto interviu , szijarto steaua

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News