Tot ce trebuie să știi despre Marele Premiu al Canadei, transmis de Digi Sport

• SuperLiga: Voluntari - FCU Craiova, marți, 17:00, DGS 1

• SuperLiga: Botoșani - Dinamo, marți, 19:30, DGS 1

N-a fost însă singura premieră. Scuderia a triumfat din nou pe străzile din Monaco, după 16 ani de aşteptare, prin Sebastian Vettel. Tot un neamţ aducea în 2001 fericirea pe chipurile italienilor, Michael Schumacher. Totodată, Kimi Raikkonen a obţinut primul său pole position din 2008 încoace şi a stabilit un record cu această ocazie: cea mai mare distanţă dintre două pole-uri – 129 de curse/3.262 de zile. Dacă îşi va menţine această progresie, atunci putem estima că următorul pole al finlandezului va fi undeva prin 2026. Poate atunci va şi câştiga... Şi vom reveni şi noi la Mondiale, deşi varianta cu Kimi pare mai probabilă...

Pe de altă parte, Mercedes, a “reuşit” unul cele mai slabe weekend-uri de cursă din ultimii ani, pierzând şi şefia din clasamentul constructorilor. Nemţii nu mai încheiaseră o cursă cu ambele maşini în afara podiumului de la M.P. al statului Singapore din 2015, dacă luăm în considerare doar cursele în care ambele maşini au ajuns la final. Cu toate acestea, Lewis Hamilton a făcut o cursă de recuperare excelentă (pentru un circuit precum cel din Monaco) şi a limitat eşecul major din calificări, terminând al 7-lea, cu 6 poziţii mai sus faţă de locul din grilă. În schimb, colegul său, Valtteri Bottas, a pierdut podiumul în favoarea australianului Daniel Ricciardo, în urma unei prestaţii modeste din partea finlandezului.

Jenson Button a avut mare grijă de maşina lui Fernando Alonso, aşa cum l-a rugat spaniolul înainte de cursă. Până în turul 62... Atunci Jenson a apăsat “butonul surpriză”, ridicându-ne pe noi în picioare şi pe Wehrlein pe două roţi. Campionul mondial din 2009 şi-a încheiat astfel cariera din Formula 1, însă n-a plecat cu mâna goală din Monaco. FIA i-a acordat cea mai inutilă penalizare din istoria competiţiei: 3 locuri de penalizare pentru "cursa următoare" şi două puncte. E ca şi cum FIFA l-ar fi suspendat pe Zinedine Zidane după finala C.M. 2006...

După această “scurtă încălzire”, Digisport.ro vă prezintă în continuare avancronica Marelui Premiu al Canadei care va fi LIVE la Digi Sport 2, duminică, de la ora 21:00!

MONTREAL, CANADA

Canada ocupă jumătatea nordică a continentului nord-american şi insulele din împrejurimi, exceptând Alaska şi Groenlanda. De asemenea, este a doua ţară din lume ca suprafaţă, însă ca populaţie este doar a 31-a, majoritatea fiind concentrată în partea de sud, la câteva sute de kilometri de graniţa cu Statele Unite. Canada acoperă 8 fusuri orare şi este cunoscută pentru producţia sa de sirop de arţar. Peste 85% din producţia globală de sirop de arţar vine chiar din “Ţara frunzei de arţar”.

Montreal este cel mai mare oraş ca suprafaţă din provincia canadiană Quebec şi al doilea din ţară, după Toronto. În timpul secolului al XVII-lea Montreal a avut denumirea de Ville-Marie, iar din 1978 reprezintă gazda Marelui Premiu al Canadei. Aici se spune că iarna începe din noiembrie şi durează până la începutul lunii aprilie, iar în ianuarie temperaturile se pot apropia de -20 de grade, dar nu trebuie să ne îngrijorăm din acest punct de vedere pentru că, în luna iunie, temperatura medie este de 17-18 grade, perfectă pentru o cursă de Formula 1.

Cartierul general al fanilor Formulei 1 este situat pe Str. Sf. Ecaterina (Rue Saint-Catherine) din centrul oraşului Montreal. Nu este însă singura atracţie a oraşului, pentru că acesta are capacitatea de a îmbina într-un mod armonios vechiul cu noul. Centrul istoric numit Vieux-Montreal (tradus: Vechiul-Montreal), care datează de 400 de ani, rezistă în continuare printre construcţiile impunătoare şi zgârie-norii specifici unui oraş modern.

Denumit iniţial Insula Notre-Dame, circuitul aflat la 10 metri deasupra nivelului mării, în Parcul Jean-Drapeau din Montreal, a primit în anul 1982 numele pilotului canadian Gilles Villeneuve, imediat după decesul său din timpul Marelui Premiu al Belgiei din acelaşi an. Pilotul canadian a cărui carieră s-a identificat pentru o bună perioadă cu istoria echipei Ferrari reuşise să câştige cursa inaugurală din 1978. Detaliile acelei curse le puteţi afla în continuare.

DETALII TEHNICE

Tururi: 70
Lungimea circuitului: 4,361 km
Viraje: 14
Lungimea cursei: 305,27 km
Număr de curse disputate: 37
Prima cursă disputată pe Circuitul Gilles Villeneuve: 1978
Cele mai multe victorii (piloţi): 7 - Michael Schumacher (1994, 1997, 1998, 2000, 2002, 2003, 2004)
Cele mai multe victorii (dintre piloţii sezonului 2017): 5 - Lewis Hamilton (2007, 2010, 2012, 2015, 2016)
Cele mai multe victorii (constructori): 10 - Ferrari (1978, 1983, 1985, 1995, 1997, 1998, 2000, 2002, 2003, 2004)
Acceleraţie maximă: 60% din lungimea unui tur
Utilizarea frânelor: 19% din lungimea unui tur
Schimbări în cutia de viteze: 58/tur
Consum de combustibil: 1,5 kg/tur
Cea mai lungă perioadă de accelerare: 1.190 m
Distanţa din grilă până la primul viraj: 258 m (pentru deţinătorul pole-ului)
Viteză maximă estimată: 340 km/h
Viteză medie estimată: 205 km/h
Zone DRS: 2 (linia dreaptă din faţa boxelor şi cea de dinaintea ultimei şicane)
Cea mai joasă poziţie de plecare a unui învingător: 10 (Jacques Laffite – 1981)
Câştigători cu plecare din pole position: 17 din 37 (45,95%)
Nivelul forţei de apăsare la sol (downforce): Redus
Uzura pneurilor: Redusă
Uzura frânelor: Ridicat
Gradul de abraziune al suprafeţei de rulare: Minim
Cel mai rapid pit stop în 2016: 2,11 s (timp total: 22,184 s) – Williams (Valtteri Bottas)
Compoziţiile de pneuri nominalizate de Pirelli: ULTRASOFT, SUPERSOFT, SOFT
Presiuni minime în pneuri: 20 psi (pneurile faţă), 18,5 psi (pneurile spate)
Cea mai mică diferenţă dintre primii doi clasaţi: +0,174 s (Michael Schumacher vs. Rubens Barrichello – 2000)
Cea mai mare diferenţă dintre primii doi clasaţi: +42,029 s (Rene Arnoux vs. Eddie Cheever – 1983)
Numărul depăşirilor efectuate în 2016: 27
Probabilitatea apariţiei unui Safety Car: 52%

ALEGEREA PNEURILOR

RECORDURILE CIRCUITULUI

Record în cursă: 1:13.622 – Rubens Barrichello (Ferrari, 2004)

Record absolut: 1:12.275 – Ralf Schumacher (Williams BMW, 2004)

MOMENTE MEMORABILE

M.P. al Canadei 1978 – Eroul local, Gilles Villeneuve, câştigă prima cursă de pe noul circuit “Insula Notre-Dame”. 8 octombrie 1978, o zi mohorâtă şi foarte rece la Montreal, cu doar 5 grade în aer, iar Formula 1 intra pentru prima dată în nouă casă a M.P. al Canadei. Toţi ochii erau aţintiţi către maşina roşie ca focul cu numărul 12. “Vitezomanului Gilles” i-a surâs norocul după ce a luat înainte de start o decizie crucială în economia cursei. El a ales să respingă recomandările tehnicienilor Michelin şi să pornească pe pneuri de compoziţie moale, estimând că, datorită temperaturii scăzute, uzura pneurilor va fi redusă. Această decizie l-a propulsat pe locul 2, însă la distanţă mare de liderul Jean-Pierre Jarier (aprox. 40 de secunde). Cu 20 de tururi înainte de final, Jarier întâmpina o problemă mecanică, fiind nevoit să se retragă pe linia boxelor, cedându-i victoria lui Villeneuve. Canadianul trecea astfel linia de sosire, în uralele celor 72.000 de fani prezenţi pentru a-şi purta eroul pe aripile succesului.
M.P. al Canadei 1981 – Acelaşi Gilles Villeneuve termină pe podium “legat la ochi”. Atitudinea de luptător, care nu renunţă niciodată indiferent de piedicile ivite în cale, l-a făcut atât de iubit pe Gilles Villeneuve. Dacă ploaia torenţială nu era un obstacol suficient de dificil de îndurat, canadianului i-a mai cedat şi aripa-faţă a monopostului său Ferrari, însă nu s-a rupt, ci s-a îndoit perpendicular, blocându-i şi mai mult vizibilitatea. Însă el a ales să nu intre la boxe şi a condus aproape legat la ochi până când a reuşit să-şi dea singur aripa jos de pe monopost. Nu numai că a ajuns cu bine la linia de sosire, dar a încheiat chiar pe podium, oferind unul dintre ultimele sale momente memorabile.

M.P. al Canadei 1995 – Prima şi singura victorie din cariera lui Jean Alesi. Exact în ziua în care francezul de la Ferrari împlinea 31 de ani, norocul a fost de partea sa. Cu doar 11 tururi înainte de final, Michael Schumacher, liderul cursei, rămâne blocat în treapta a 3-a a cutiei de viteze, din cauza unei probleme de natură electronică. Neamţul a intrat la boxe, echipa i-a schimbat volanul, i-a fost resetată electronica şi pilotul Benetton s-a întors pe circuit, însă doar al 7-lea, ieşind complet din calculele pentru victorie. Alesi, care tocmai preluase şefia cursei, nu a realizat că Schumacher avea probleme. “Mi-am dat seama deodată că era ceva panică în tribune. N-am ştiut pe moment că spectatorii tocmai văzuseră pe ecranele de pe circuit că Michael intra la boxe. La finalul turului, omul meu care mi-a afişat tabla de semnalizare n-a avut timp să reacţioneze. Un tur mai târziu am văzut că scria <<Alesi P1>> (n.r. – Alesi, primul loc). Restul cursei a fost doar o plăcere pentru mine”, a declarat francezul. Barrichello era la mare distanţă de Alesi (peste 30 de secunde), iar fanii canadieni au fost atât de entuziasmaţi de victoria lui Alesi încât au invadat circuitul. Problema a fost că etapa era încă în desfăşurare... Câteva maşini au evitat la limită o tragedie, fiind la un pas să acroşeze câţiva fani, iar directorul de cursă a decis ca rezultatele finale să fie considerate cele de la finalul turului 68 şi nu 69, cel în care s-a fluturat steagul în pătrăţele.

M.P. al Canadei 1999 – Zidul campionilor. Zidul de la ieşirea ultimei şicane este denumit Zidul campionilor, dar de unde a primit această titulatură? Povestea a început în 1999, atunci când trei foşti campioni mondiali au făcut neplăcuta cunoştintă cu zidul. Este vorba despre Damon Hill (turul 14), Michael Schumacher (turul 29) şi Jacques Villeneuve (turul 34). De-a lungul timpului, mulţi alţi piloţi au avut acelaşi ghinion: Rubens Barrichello, Jenson Button, Juan Pablo Montoya, Kamui Kobayashi, Sebastian Vettel, Jarno Trulli, Gerhard Berger, Christijan Albers, David Coulthard, Ralf Schumacher şi, evident, Pastor Maldonado.

M.P. al Canadei 2007 – Accidentul horror al lui Robert Kubica. La fel ca în cursa din 1999, în 2007 s-au petrecut multe incidente care au favorizat apariţia multor Safety Car-uri. Cel mai şocant moment a venit în turul 26, atunci când Robert Kubica l-a atins pe pilotul Toyota, Jarno Trulli. Polonezul s-a izbit de zid, iar monopostul său Sauber BMW s-a făcut bucăţi. De neimaginat, dar Kubica a scăpat doar cu o gleznă scrântită şi o contuzie, în ciuda impactului puternic care a măsurat o suprasarcină de 75 G. Robert Kubica s-a revanşat un an mai târziu, reuşind victoria şi completând astfel povestea emoţionantă a şocantului accident.

M.P. al Canadei 2008 – “Semaforul buclucaş”. Nu este un titlu de cărţi pentru copii, ci unul dintre cele mai ciudate momente din istoria Formulei 1. În turul 17, Safety Car-ul şi-a făcut apariţia şi 7 piloţi au decis să profite şi să facă o oprire la boxe. Nu mică le-a fost mirarea să constate că semaforul de la capătul liniei boxelor avea lumina roşie aprinsă, semn că oprirea era obligatorie. Raikkonen şi Kubica ies bară la bară de la boxe (ceea ce în zilele noastre s-ar fi numit “unsafe release”), dar văd la timp semaforul şi se opresc. În timp ce aceştia aşteptau cuminţi culoarea verde a semaforului, Hamilton venea în graba cea mare din spate. Britanicul apucă să-l evite pe Kubica şi “preferă” să intre în spatele lui Raikkonen, însă gusturile nu se discută... Nici Rosberg nu observă ce s-a întâmplat în faţa lui şi îşi atinge uşor viitorul coechipier, dar suficient încât să-şi avarieze aripa-faţă, moment în care, de parcă ar fi apăsat un buton special plasat pe monopostul lui Hamilton, semaforul se face verde. Gafa lui Hamilton îl elimină pe Raikkonen din cursă, iar Kubica a fost cel care a profitat de toate cele întâmplate, fiind şi foarte norocos că pilotul McLaren l-a evitat în ultimul moment, şi a câştigat prima şi singura sa cursă din carieră, la un an de la teribilul său accident povestit anterior.

M.P. al Canadei 2011 – “Cursa recordurilor” încheiată cu victoria dramatică a lui Jenson Button. Poate cea mai nebună cursă din Canada şi una dintre cele mai nebune din istoria Formulei 1 s-a consumat în 2011 şi a fost transmisă în direct la Digi Sport. Ploaia a făcut ca Jenson Button să câştige după 4 ore, 4 minute şi 39,537 de secunde, atât cât a durat cursa. Au fost 6 neutralizări cu Safety Car care l-au propulsat pe englez înspre fruntea clasamentului, asta după ce în turul 39 în urma unei coliziuni cu Fernando Alonso, Button ajungea pe primul loc, din coadă. Victoria a venit chiar în ultimul tur, atunci când Sebastian Vettel a făcut o greşeală în virajul 6 pe o suprafaţă care se afla în uscare. Cele mai multe neutralizări dintr-o cursă, cea mai lungă cursă, câştigătorul cu cea mai mică viteză medie (74,864 km/h) şi cu cele mai multe opriri la boxe (6) sunt recordurile înregistrate în această etapă.

M.P. al Canadei 2014 – Prima victorie din cariera lui Daniel Ricciardo. O cursă cu ghinion pentru Mercedes, ambii piloţi având probleme la MGU-K (sistemul de recuperare al energiei cinetice). Dacă Lewis Hamilton a fost nevoit să se retragă, Nico Rosberg a putut să continue, însă într-un ritm de cursă cu mult sub restul competitorilor. Pe penultimul tur, Daniel Ricciardo a “zburat” pe lângă neamţul de la Mercedes şi i-a suflat acestuia victoria. Cursa a fost încheiată de un accident dur petrecut la intrarea în ultimul tur care i-a avut în prim-plan pe Felipe Massa şi Sergio Perez, maşina brazilianului trecând razant prin faţa lui Sebastian Vettel.

ŞTIAŢI CĂ...

McLaren Honda a ajuns la finish doar cu 3 maşini din 12 în acest sezon şi niciodată cu ambele în aceeaşi cursă. Vom asista la o premieră (a se citi: “un miracol”) în Canada?

Lewis Hamilton şi Daniel Ricciardo au amintiri plăcute din Canada. Aici şi-au adjudecat primele lor victorii din carieră, în 2007, respectiv în 2014. Acelaşi lucru se mai poate spune şi despre Gilles Villeneuve (1978), Thierry Boutsen (1989), Jean Alesi (1995) şi Robert Kubica (2008).

M.P. al Canadei din 2011 a fost cea mai lungă cursă din istoria Formulei 1. 4 ore, 4 minute şi 39,537 secunde a durat atunci etapa câştigată de Jenson Button şi descrisă anterior.

Primul M.P. al Canadei a avut loc în anul 1967 şi a fost câştigat de Jack Brabham. Anul acesta se sărbătoresc 50 de ani de la acest eveniment.

În M.P. al Canadei din 2001, Michael şi Ralf Schumacher au devenit primii fraţi care termină pe primele două locuri într-un Mare Premiu de Formula 1. Atunci Ralf l-a învins pe fratele său mai mare. Performanţa a fost reeditată în 2004, însă cu roluri opuse, Michael reuşind să-şi ia revanşa.

CURSA PRECEDENTĂ - 2016

Pole Position: Lewis Hamilton (Mercedes AMG) – 1:12.812

Podium:

1. Lewis Hamilton (Mercedes AMG) 1:31:05.296
2. Sebastian Vettel (Scuderia Ferrari) +5.011
3. Valtteri Bottas (Williams Mercedes) +46.422

Cel mai rapid tur: Nico Rosberg (Mercedes AMG) – 1:15.599 (turul 60)

CLASAMENT GENERAL PILOŢI

1. Sebastian Vettel (Scuderia Ferrari) – 129p
2. Lewis Hamilton (Mercedes AMG) – 104p
3. Valtteri Bottas (Mercedes AMG) – 75p
4. Kimi Raikkonen (Scuderia Ferrari) – 67p
5. Daniel Ricciardo (Red Bull Racing) – 52p
6. Max Verstappen (Red Bull Racing) – 45p
7. Sergio Perez (Force India) – 34p
8. Carlos Sainz (Toro Rosso) – 25p
9. Felipe Massa (Williams Racing) – 20p
10. Esteban Ocon (Force India) – 19p

CLASAMENT GENERAL CONSTRUCTORI

1. Scuderia Ferrari – 196p
2. Mercedes AMG – 179p
3. Red Bull Racing – 97p
4. Force India – 53p
5. Scuderia Toro Rosso – 29p
6. Williams Racing – 20p
7. Renault Sport F1 – 14p
8. Haas F1 – 14p
9. Sauber Ferrari – 4p
10. McLaren Honda – 0p

PUNCTE DE PENALIZARE

1. Sebastian Vettel – 6p
- Nico Rosberg – 6p
- Carlos Sainz Jr. – 6p
4. Sergio Perez – 5p
- Esteban Gutierrez – 5p
- Jolyon Palmer – 5p
7. Nico Hulkenberg – 4p
- Esteban Ocon – 4p
9. Daniil Kvyat – 3p
- Romain Grosjean – 3p
- Kevin Magnussen – 3p
- Stoffel Vandoorne – 3p
13. Kimi Raikkonen – 2p
- Felipe Nasr – 2p
- Felipe Massa – 2p
- Jenson Button – 2p
- Lewis Hamilton – 2p
- Pascal Wehrlein – 2p
19. Max Verstappen – 1p

*La 12 puncte de penalizare primite în decursul a 12 luni calendaristice, pilotul respectiv va primi o suspendare de o cursă.

PROGRAM TV

Vineri, 9 iunie 2017
DIGI SPORT 2 17:00 Formula 1 – Antrenamente 1
DIGI SPORT 4 21:00 Formula 1 – Antrenamente 2

Sâmbătă, 10 iunie 2017
DIGI SPORT 2 17:00 Formula 1 – Antrenamente 3
DIGI SPORT 3 20:00 Formula 1 – Calificări

Duminică, 11 iunie 2017
DIGI SPORT 2 21:00 Formula 1 – Cursa

ALTE INFORMAŢII

Fernando Alonso, proaspăt revenit după aventura sa de la Indy 500, acolo unde a venit, a condus, a abandonat, se întoarce cu drag şi spor la său firav motor. “Fiabilitate” pare să fie cuvântul care îi dă coşmaruri spaniolului. Cu doar 21 de tururi înainte de final, în timp ce se lupta pentru primele locuri, la debutul său în Indy 500, motorul Honda a cedat, spre imensa dezamăgire a tuturor fanilor Formulei 1 care l-au încurajat necondiţionat. Un ghinion imens care ne-a stârnit un profund sentiment de deja-vu. Fernando este atât de ghinionist încât ar pierde la ruleta rusească fără să aibă pistolul încărcat. În Canada, Fernando vrea să-şi ia revanşa, însă rămâne de văzut cu câte gloanţe i-a încărcat McLaren arma.

Pilotul de IndyCar Tony Kanaan îi oferă o replică acidă lui Lewis Hamilton ca urmare a declaraţiilor sale premergătoare cursei de Indy 500. Lewis spusese iniţial: "Fernando, în prima sa sesiune de calificări, a terminat al 5-lea. Nu spune asta ceva despre nivelul din IndyCar? Piloţi excelenţi, dar care caută titluri în alte competiţii deoarece nu pot avea succes în Formula 1. Văzându-l pe Alonso terminând pe 5 împotriva unor piloţi care concurează întregul sezon este... interesant". Kanaan i-a răspuns la gala de decernare a premiilor Indy 500: "Tu (n.r. - Alonso) ai fost modest, nu ca alţi colegi de-ai tăi din Formula 1 care au făcut unele comentarii în această lună. Ce mai rămâne de spus... Tipul (n.r. - Hamilton) a concurat împotriva unei singure maşini anul trecut şi a terminat al 2-lea". Voi ce părere aveţi? Avea dreptate Hamilton sau a exagerat? Dar Kanaan?

Renault este interesată de Sergio Perez, conform L'Equipe. Francezii vor tot mai mult să-l înlocuiască pe Jolyon Palmer şi să-i aducă lui Nico Hulkenberg un coechipier de nivel apropiat. După ce negocierile cu Alonso au intrat în impas (francezii neputând să-i garanteze spaniolului o maşină cu care să se bată pentru victorii), Renault se pare că s-a reorientat spre Perez, a cărui serie de 15 curse consecutive în puncte s-a încheiat în Monaco. Robert Kubica a testat în această săptămână pentru Renault, efectuând 115 tururi pe circuitul din Valencia, ceea ce este impresionant, însă sunt slabe şanse ca polonezul să revină în Formula 1. Cert este că Jolyon Palmer este “cu bagajele la uşă”. Se zvoneşte chiar faptul că M.P. al Canadei ar putea fi ultimul pentru el la volanul monopostului Renault, în locul său fiind avansat rusul Sergey Sirotkin, actualmente pilot de teste la gruparea franceză.

Portugalia discută o posibilă revenire în calendarul Formulei 1. “Autodromo Internacional Algarve” a fost propus pentru a readuce Portugalia în Marele Circ. Acest lucru este însă puţin probabil să se întâmple din 2018, având în vedere că a fost anunţată deja revenirea etapelor din Franţa şi Germania. Anterior, circuitul din Estoril a găzduit 13 Mari Premii de Formula 1 consecutive în perioada 1984-1996.

Lewis Hamilton este singurul pilot de pe grila de duminică cu mai mult de o victorie în Canada (5 în total), fiind la mare distanţă de restul adversarilor săi din acest punct de vedere. El este la doar 2 victorii de egalarea recordului absolut de victorii pe circuitul Gilles Villeneuve, deţinut de Michael Schumacher. Doar Kimi Raikkonen, Fernando Alonso, Sebastian Vettel şi Daniel Ricciardo au mai înregistrat victorii aici, câte una pentru fiecare. Vremea ar putea să răstoarne toate ierarhiile deoarece se anunţă posibile reprize de ploaie în ziua cursei. Marele Premiu al Canadei va avea loc duminică, 11 iunie, de la ora 21:00, în direct la Digi Sport 2.

Notă: Articolul conţine pasaje de pamflet care trebuie tratate ca atare.

Etichete: formula 1 , cursa canada , cursa auto

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News